Insolvenţa în Croația, pe scurt

Acest articol nu se doreşte un studiu al noii legislaţii din Croaţia, ci o relatare a procedurii în care subsemnatul este implicat având drept scop ilustrarea modului cum funcţionează un sistem şi mai ales a transparenţei şi accesibilităţii lui.

Până în Decembrie 2012, în Croaţia exista o singură lege care reglementa exclusiv falimentul. Această lege a rămas în vigoare cu unele modificări necesare pentru intrarea în UE programată pentru această vară. La finalul anului 2012 a intrat în vigoare Legea Insolvenţei croată publicată în Gazeta Oficială nr 180/2012, NN 144/2012, care stabileşte un cadru preventiv pentru procedura pre-insolvenţei, regimul juridic al restructurării companiei precum şi intrarea în faliment în situaţia neîndeplinirii planului financiar.

Pe de altă parte, în opinia mea, ceea ce în România se cheamă Concordat Preventiv – câţi oare dintre noi au participat la o asemenea procedură? – în Croaţia se petrece în circa 4 luni într-un regim deformalizat pe cât se poate, aşa cum voi ilustra mai jos.

I. Condiţia Insolvenţei. Obligativitatea declarării. Sancţiuni.

Sunt îndeplinite condiţiile lipsei de lichidităţi ale unei companii dacă (i) timp de 60 de zile compania nu îşi achită 20% din obligaţiile de plată, (ii) dacă nu îşi achită salariile timp de 30 de zile sau (iii) dacă nu reuşeşte să îşi administreaze obligaţiile pe termen lung iar conturile bancare sunt blocate mai mult de 60 de zile.

Nedeclararea insolvenţei, dacă se întrunesc condiţiile de mai sus duce la sancţiuni cu amendă, pentru directorii companiei de la 130 EUR până la 6500 EUR iar pentru companie, de la 1300 EUR până la 130.000 EUR.

II. Procedura Restructurării. Implicarea FINA [Agenţia Financiară – FINANCIJSKA AGENCIJA].

Aşa cum se întâmplă în mai toate procedurile de acest gen din Europa,  există o fază preliminară având un caracter administrativ, imediat următoare momentului declanşării procedurii şi anume informarea publică asupra insolvenţei unei companii prin comunicarea rapidă a informaţiei către: Registrul Comerţului, Cartea Funciară şi alte registre publice.

În acest stadiu [Predstecanje Nagobe], procedura este complet administrativă, competenţa în aprobarea Planului de Restructurare revenind FINA[1], Debitorului şi creditorilor majoritari care doresc să se implice în această etapă preventivă care are drept scop identificarea resurselor şi aprobarea prealabilă a Planului de Restructurare.

Pe scurt, un delegat al FINA reprezintă agenţia în cadrul unei proceduri declanşate. Această primă etapă trebuie să dureze maxim 120 de zile şi se încheie cu (i) punerea în aplicare a Planului sau (ii) trecerea la procedura falimentului – procedură judiciară.

De la data declanşării procedurii, în termen de 60 de zile, FINA urmăreşte ca Debitorul să depună actele privitoare la active, creanţe şi datorii şi să depună în acest termen Planul de Restructurare [format din două secţiuni: Planul Operaţional şi Planul Financiar]. În cazul meu, acest termen a fost depaşit cu 5 zile, FINA acordând o dispensă Debitorului pentru ca acesta să îşi depună Planul.

Acest Plan este analizat exclusiv din punct de vedere financiar de FINA şi primeşte sau nu acordul creditorilor majoritari care doresc să se implice în această fază, sau, cum a fost în cazul meu, a primit acordul de principiu al creditorului bancar majoritar deţinând 25% din creanţele scadente ale Debitorului.

În lipsa acordului preliminar, insolvenţa se suspendă iar Debitorul intră în Faliment. În situaţia mea, Planul a fost aprobat iar una dintre resursele Planului sunt creanţele înseşi.

Conform legii planul poate dura maxim 8 ani şi include reduceri ale creanţelor în bloc. În dosarul meu, planul a fost pre-aprobat de FINA şi de creditorul bancar majoritar în următoarele condiţii:

  1. Creanţele Bugetare din tabel se reduc cu 30% şi se plătesc cu prioritate în rate, începînd cu al doilea an al Planului [2015-2016]
  2. Creanţele Bancare sunt refinanţate de aceeaşi bancă la o dobândă de 4% pe an, cu 3 ani termen de graţie [Planul fiind de 3 ani] şi 7 ani termen de rambursare al principalului; banca a renunţat la TOATE dobânzile bancare acumulate pe tabel.
  3. Creanţele Chirografare se reduc cu 30% iar penalităţile sau dobânzile legale cu 100%.

Chiar dacă, pentru reuşita Planului creanţele sunt reduse, ponderea voturilor pe durata procedurii se calculează conform creanţelor declarate şi verificate. Pe de altă parte singura categorie protejată 100% în insolvenţă este cea a creditorilor salariali.

După ce Planul a fost pre-aprobat, este publicat pe siteul FINA şi tot pe acest site apare şi Notificarea către Creditori pentru ca aceştia să îşi depună creanţele într-un termen de decădere de 30 de zile. Declaraţia de creanţă este scutita de taxă sau de timbraj.

Aspectul pragmatic al legii continuă şi după acest termen, întrucât Creditorii trebuie sa utilizeze un draft de declaraţie de creanţă care se descarcă de pe siteul FINA şi, în afară de probele creanţelor lor care se ataşeaşă acestui draft, trebuie să valideze Planul [preaprobat în cadru restrâns] prin utilizarea unui buletin de vot care se descarcă de pe acelaşi site.

Practic are loc o consultare a Creditorilor, simplificată şi care nici nu implică costurile organizării unei adunări a creditorilor, mai ales în cadrul procedurilor cu mulţi creditori. Girul şi controlul vine de la autoritatea publică FINA deşi există şi mecanisme de contestare şi opoziţie care sunt disponibile odată cu definitivarea tabelului.

Practic, tabelul preliminar apare aproape în timp real pe site-ul FINA, fiecare declaraţie primind un număr de intrare unic, creditorii având timp să vadă celelate creanţe, avaând date ca să analizeze actele probatorii şi, putând astfel să conteste creanţele.

După ce tabelul este definitivat, la FINA se vor număra voturile pro/contra Plan iar, dacă acesta este aprobat de Creditori atunci FINA predă controlul unui Administrator Judiciar pe care îl va superviza periodic.

Planul este aprobat de creditorii deţinând 75% din creanţe. Dacă creditorii deţinând mai mult de 25% din creanţe nu sunt de accord cu măsurile propuse, atunci faza de pre-insolvenţă se va încheia, Debitorul intrând în faliment. În dosarul meu, termenele au fost următoarele:

a. cerere Debitor 01.02.2013
b. deschidere pre-insolvenţă Procedura Ordinară 06.02.2013
c. pre-aprobare Plan 15.04.2015
d. termen limită depunere cerere de creanţă şi vot Plan 15.05.2013,
e. termen pentru analizare creanţe, tabel definitiv, contestare creanţe, rezolvare contestaţii, numire administrator judiciar 01.07.2013

Acestea sunt termenele pentru Procedura Ordinara. Dar pentru Procedura Sumara a pre-insolvenţei aplicabilă Debitorilor sub 10 angajaţi şi cu datorii scadente de maxim 130.000 EURO termenele sunt mult mai reduse iar implicarea FINA mult mai mare.

III. Informaţia publică în Croaţia. Accesibilitatea pentru creditori.

Croaţia pe scurt: 56.542 km2 , 4,48 mil. locuitori, PIB per capita 10.600 USD, Republică parlamentară semi-prezidenţială, independentă din 08.10.1991.

În afară de oamenii extraordinari, statul croat mai are o resursă importantă…internetul. Şi o spun cu amărăciune, pentru că deşi viteza şi reţelele româneşti sunt printre cele mai bune din lume, utilizarea publică a acestei resurse în Croaţia denotă un management public de calitate şi constituie un model pentru orice ţară civilizată.

Când mi s-a propus dosarul de insolvenţă am crezut, dat fiind diferenţele lingvistice şi de sistem legislativ, că voi asigura un back office pentru Client în raport cu avocaţii din Zagreb. Este adevărat că am consultat avocaţi şi consilieri juridici în Zagreb dar şi reţelele publice de informaţii, astfel încât, cel puţin pentru partea administrativă am putut face singur toate operaţiunile necesare.

Aceasta datorită unui sistem de informaţii publice bine pus la punct cu siteuri accesibile şi traduse in Engleză sau uşor de convertit în Engleză, de exemplu browserul Chrome/Chromium pe care îl utilizez, asigură traduceri on-line de foarte bună calitate.

1. FINA http://www.fina.hr/

Acest site m-a impresionat prin serviciul public pe care îl acordă Creditorului , Consilierului Juridic – Avocatului în procedura insolvenţei, oricărei persoane interesate; conţinut pe scurt  a documentelor scanate şi încărcate pe acest site pentru partea de insolvenţă:

1.1. Toate documentele şi cererile emise de Debitor
1.2. Decizia de intrare în pre-insolvenţă
1.3. Notificarea publică a analizării Planului
1.4. Aprobarea Planului
1.5. Planul cu toate anexele sale
1.6. Fiecare declaraţie de creanţă cu anexele sale aşa cum a fost depusă
1.7. Modele pdf. de cereri şi de participare la consultarea creditorilor

Timpul de încărcare în baza de date este de +4 zile de la data confirmării de primire poştală. Accesul la toate actele de procedură  este gratuit şi informaţia este disponibilă pe bază de cod fiscal OIB. Pentru exemplificare puteţi utiliza următorul cod al unei firme aflate în insolvenţă OIB[2]62612424147.

2.  REGISTRUL COMERŢULUI[3]  

Un alt site util prin accesibilitate şi utilitate este cel al registrului companiilor. Pe acest site care cuprinde toate companiile din ţară, utilizând din nou codul OIB oricine poate vizualiza si descărca, Certificatul Constatator complet al unei firme sau persoană fizică autorizată, conţinând în afară de elementele cunoscute:

2.1. consiliul de administraţie sau director complet
2.2. orice mandatar al companiei şi limitele pe scurt ale mandatului său
2.3. fiecare modificare ale vreunui articol din Statut în decursul timpului, în rezumat descriptiv
2.4. Decizii FINA referitoare la insolvenţă ; decizii ale instanţelor
2.5. Link drect catre codurile GPS ale Google Map pentru sediul social
2.6. Bilanţul [link de trimitere pe siteul FINA]

3. Cadastrul[4]  

Cartea funciară este identică cu cea românească prin istoricul austriac comun al celor două ţări. Accesul către cartea funciară este de asemenea gratuit dar condiţionat de (i) numarul de carte funciară, (ii) numărul cadastral sau (iii) numărul titlului dobânditorului. Pe acest site sunt informaţii printabile/stocabile privind:

3.1. vecinii indicaţi prin coordonate
3.2. releveul electronic foarte clar
3.3. Extras Complet de Carte Funciară de Informare; la notări se pot vedea informaţiile privitoare la insolvenţă transmise de FINA sau cele privitoare la faliment transmise de instanţe, după caz.

Procedurile administrative la care am participat s-au derulat cam aşa, funcţionarul public îţi ia în considerare printurile de pe siteurile publice pe care ţi le verifică el instantaneu, urmând ca pentru unele proceduri, petentul să solicite şi să depună ulterior şi actul oficial ştampilat, dar pentru cele mai multe solicitări, printul de pe net este suficient.


[1] http://www.fina.hr/Default.aspx?sec=1550
[2] http://predstecajnenagodbe.fina.hr/pn-public-web/predmet/search
[3] https://sudreg.pravosudje.hr/registar/f?p=150:1
[4] http://www.katastar.hr/dgu/ind.php


***

Ceea ce face statul croat este ad litteram Serviciu Public, un excelent Serviciu Public, în rest concluziile vă aparţin întru totul.

Petru HOBINCU
consilier juridic

Petru Hobincu avocat