Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări – considerații practice asupra unor elemente de neconstituționalitate

Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări – considerații practice asupra unor elemente de neconstituționalitate.

Taxa locală pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări și implicit emiterea autorizației în cauză, s-a aplicat diferențiat și a generat sarcini fiscale considerabile pentru contribuabilii din industria extractivă. În multe cazuri aceste obligații au fost stabilite în mod nelegal astfel că propunem o citire a reglementării din direcția practicii judiciare de drept comun și a celei constituționale. Analizăm aici taxa de excavare din perspectiva a două momente legislative: taxa așa cum era reglementată și aplicată până în Ianuarie 2016 și cum apare ea în noul Cod Fiscal.

  1. Modul de calcul “normativ” dar nelegal. Consecințe.

Prezentul demersul este util având în vedere că obligațiile la bugetele locale acumulate până în prezent de diversele tipuri de exploatări (mine, cariere, balastiere) reprezinta încă sume consistente[1] acumulate în debit de aceste societăți, multe neachitate de ani de zile deci purtătoare de accesorii iar unele în litigiu, în urma unei practici neuniforme în aplicarea textului de lege, având cauze în lipsa de coerență a normei cu restul legislației din domeniu și mai ales cu Constituția.

Ne vom referi așadar la perioada ante 2016 și post 2016 pentru o mai rapidă trimitere. Tot pentru ușurința exprimării am utilizat generic sintagma taxa de excavare pe cuprinsul acestui articol.

Criteriul “afectării terenului” și efectele acestuia, bază de impozitare menținută în Codul Fiscal 2016.

III.        Taxa de excavare și confruntarea sa cu condițiile principiului justei așezări fiscale ca principiu structural [2]

  1. Încălcarea principiului previzibilitații normei juridice art 1 alin 5 Constituție
  2. Quo vadis?
  3. [1]Importanța în cifre, pentru mai buna înțelegere a acestui tip de taxare este dată de debitele unor entități mari din domeniul extractiv. La nivelul anului 2013 Complexul Energetic Turceni datora unei singure comune din zona perimetrului său minier suma de 140 milioane lei iar în 2014 Complexul Energetic Oltenia datora peste 400 milioane lei către patru unități administrativ teritoriale. Perimetrele de exploatare în discuție sunt de ordinul miilor de kilometri pătrați.
  4. [1]Articolul subsemnatului cu titlul Justa așezare fiscală ca principiu structural a apărut pe websiteul Societății de Științe Juridice, Juridice.ro la data de 06.05.2015. Utilizând jargonul și conceptele unor decizii ale Curții Constituționale, identificam următoarea posibilă structură a principiului așezării juste a sarcinilor fiscale: 1. principiu subordonat legalității, egalității, echității și justiției sociale și integrat în cadrul general al fiscalității; 2. fiscalitatea trebuie să fie proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie; 3. nivelul de fiscalitate trebuie determinat conform unor criterii financiare obiective, raționale; 4. sarcina fiscală trebuie prevăzută în detaliu, menționând în mod cumulativ și expres: baza impozabilă certă, categoria de venit, suma datorată și modul de calcul; contraprestația în cazul taxelor; 5. principiul include un complex de condiții, printre care și capacitatea contributivă a contribuabililor.

Articol accesibil aici:

revistawolters

[1]

        [1]Importanța în cifre, pentru mai buna înțelegere a acestui tip de taxare este dată de debitele unor entități mari din domeniul extractiv. La nivelul anului 2013 Complexul Energetic Turceni datora unei singure comune din zona perimetrului său minier suma de 140 milioane lei iar în 2014 Complexul Energetic Oltenia datora peste 400 milioane lei către patru unități administrativ teritoriale. Perimetrele de exploatare în discuție sunt de ordinul miilor de kilometri pătrați.

[2]

        [2]Articolul subsemnatului cu titlul Justa așezare fiscală ca principiu structural a apărut pe websiteul Societății de Științe Juridice, Juridice.ro la data de 06.05.2015. Utilizând jargonul și conceptele unor decizii ale Curții Constituționale, identificam următoarea posibilă structură a principiului așezării juste a sarcinilor fiscale: 1. principiu subordonat legalității, egalității, echității și justiției sociale și integrat în  cadrul general al fiscalității; 2. fiscalitatea trebuie să fie proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie; 3. nivelul de fiscalitate trebuie determinat conform unor criterii financiare obiective, raționale; 4. sarcina fiscală trebuie prevăzută în detaliu, menționând în mod cumulativ și expres: baza impozabilă certă, categoria de venit, suma datorată și modul de calcul; contraprestația în cazul taxelor; 5. principiul include un complex de condiții, printre care și capacitatea contributivă a contribuabililor.